După o lungă perioadă de inactivitate revin cu un articol util atât începătorilor cât și celor care au deja ceva experiență. Deși articolul este axat pe creveți asta nu înseamnă că aceleași principii nu pot fi folosite cu succes și în alte tipuri de acvarii.
Articolul țintește către oricine vrea să se ocupe de acvaristică de la un bol cu un pește la un raft(sau mai multe) de acvarii.
În acest articol voi discuta despre instalația și procesul de osmoză inversă cât și utilitatea unei astfel de instalații în acvaristică.
Instalația de osmoză se prezintă sub forma unui aparat format din mai mulți cilindri interconectați ce realizează prefiltrarea, filtrarea principală și postfiltrarea. Este folosit la purificarea apei pentru aplicații unde apă de o calitate mare, slab contaminată ionic, este necesară.
În acest articol voi discuta despre particularitățile filtrării unui bazin cu creveți.
Desigur, sunt foarte multe articole și discuții despre filtrare în general unele din ele atingând și detalii aproape de domeniul științific.
Eu n-am de gând să fiu prea detaliat în legătură cu procesul de filtrare propriu zis sau să reproduc multe din informațiile deja existente ci vreau să discut strict despre ce se folosește la un bazin cu creveți și de ce.
De multe ori m-am lovit de tot felul de prescurtări scrise în grabă de diverși acvariști și am fost nevoit să caut pe internet o explicație scurtă la ce se referea cu acea prescurtare.
În primul interviu pentru shrimp.ro am avut plăcerea de a discuta cu un crescător polonez, Armin Piątkowski(41 de ani).
Fiind pasionat de acvaristică încă de la frageda vârstă de 10 ani cu crevețăria a început să cocheteze în 2003 când a cumpărat primii creveți Amano.
Apa ca și substanță are o calitate aparte, în funcție de anumite condiții, ea poate avea proprietățile unui acid sau a unei baze. Starea ei fiind dinamică ridică niște probleme mai ales în contextul unui acvariu.
Voi discuta în acest articol despre următorul parametru foarte important al apei ce am observat că puțini îl cunosc și știu de existența lui sau mai exact la ce se referă. Cât despre efectele lui și cum se poate ajusta și mai puțini par să aibă o idee clară.
În acest articol voi discuta despre gH sau duritatea generală a apei. Un parametru despre care știm destul de multe din viața de zi cu zi dar nu și despre ce este el și cum ne afectează în acvariu.
Odată cu articolele în care explicam ce este kH-ul și gH-ul, au apărut întrebări ce m-au determinat să scriu un articol despre un aspect înțeles greșit dar destul de popular în acvaristică.
Există o linie fină pe care vreau s-o îngroș. O linie care de multe ori crează confuzie și care este mai bine delimitată în acvaristica creveților: relația kH <-> gH
În acest articol voi discuta despre un parametru oarecum obscur dar de importanță mare pentru creveți. Aceste vietăți fiind mult mai sensibile față de acest parametru decât peștii.
Pe scurt, TDS-ul ne indică totalul solidelor dizolvate în apă. Îi spunem TDS și nu TSD deoarece internațional este acceptată denumirea din limba Engleză.
SHRIMP.RO