Ce faci și cum faci atunci când ai cumpărat creveții? Ai bazinul pregătit, e totul gata și ai ajuns cu punga acasă.

Acest articol își propune să descrie pașii necesari aclimătizării acestor vietăți delicate.

Indiferent de perioada anului când faci asta, primul lucru este să lași punga proaspăt adusă în bazin direct. Poți să o desfaci la gură dar nu este atât de important. Lași punga să plutească în bazin jumate de oră sau chiar mai mult dacă diferența de temperatură este mare.

Poți folosi un cârlig de rufe ca să o ții pe loc având grijă să nu intre apă din bazin în pungă. Așa aduci treptat temperatura apei din pungă la același nivel cu cea din bazin.

După jumate de oră verși conținutul într-o caserolă sau găletușă de volum mic. Dacă ai multă apă de la sursă reduci volumul având grijă să nu scapi vietăți.

Eu folosesc un căpăcel de dozaj de la fertilizant ca să scot apa din caserolă/găletușă. Scopul fiind să reduci volumul apei la un sfert din totalul caserolei.

Poți folosi un set perfuzor ca să tragi apă din bazin în caserolă. Fixează tubul astfel încât să stea singur pe loc, poți folosi ventuze sau cârlige de rufe pentru fixare.

Prefer să folosesc un set perfuzor deoarece este ieftin, costă aproximativ 1,5Lei și include un reglaj al debitului. Odată tubul fixat tragi apă din bazin ca să pornești curgerea apei și începi să reglezi debitul la o picătură pe secundă sau două picături pentru speciile mai rezistente. Ideea e să ai un debit care după 2-3-4 ore să rezulte un raport de 3:1 față de apa de la sursă.

Este recomandat să pui niște mușchi sau plante plutitoare de care creveții să se atașeze în timpul aclimatizării. Dacă ai la dispoziție, ideal e să folosești o bucățică de frunză de catappa/nuc/stejar deja în descompunere. Astfel se reduce stresul și creveții se obișnuiesc cu flora de microorganisme din bazinul tău. În plus, față de mușchi, substanțele din frunzele menționate ajută la năpârlirea ce va urma.

Frunza de nuc ajută mai bine la curățarea de eventuali paraziți interni și externi. Unii paraziți pot fi de natură microbiană, frunza de nuc având proprietăți antibiotice și antifungice micșorează șansele de a infecta stocul existent și a pierde vietăți.

Procesul de aclimatizare ar trebui să nu țină mai puțin de două-trei ore. Timp în care creveții se obișnuiesc cu parametrii apei din bazinul tău și elimină potențiali paraziți din sistemul digestiv. Este suficient să aibă ce mânca de pe mușchiul pus.

Când aclimatizarea este finalizată(caserola s-a umplut) transferi un individ în bazin și îl urmărești să nu aibă un comportament haotic.

Dacă nu înoată normal și este ușor luat de curent, dacă nu începe să pigulească de pe substrat sau decor înseamnă că nu este complet adaptat condițiilor din bazin.

Golește apă din caserolă și continuă aclimatizarea pentru restul creveților timp de încă jumătate de oră – o oră.

Este posibil ca în câteva minute crevetele proaspăt introdus să înceapă să se comporte normal. De aceea este recomandat să avem un crevete indicator. Dacă totul pare normal întrerupe aclimatizarea și continuă cu introducerea restului de creveți.

Atenție însă, creveții proaspăt aduși nu trebuie transferați în bazin cu tot cu apa de la sursă sau excrementele lor. Puteți introduce paraziți sau boli. Prindeți creveții individual cu un minciog! Frunza folosită în aclimatizare aruncați-o cu tot cu apa în care au fost aduși creveții.

Nu vă speriați dacă la câteva minute – ore creveții introduși sau o parte din ei năpârlesc. Este un proces normal cauzat de regulă de diferențe în duritatea apei de la sursă față de cea din bazinul tău.

Consumul frunzei de Catappa sau nuc poate să inducă și el o năpârlire creveților care nu consumă de obicei așa ceva.

Mențiuni pentru creveții sensibili și adesea scumpi

În cazul creveților în care ați investit o sumă considerabilă de bani este important să minimizăm riscurile unor decese. Chiar și un singur individ pierdut poate să însemne o sumă importantă. De aceea trebuie să luăm precauții suplimentare. Recomandat fiind să avem la dispozitie un bazin de carantină de 10-20L. O să explic și de ce.

Creveții sensibili reacționează adesea prompt la schimbări bruște din mediul lor. Au tendința să dea ortul popii, de multe ori fără o explicație plauzibilă. De aceea este important ca pe lângă pașii de mai sus să avem grijă ca diferența între parametrii apei de la sursă și bazinul nostru să fie cât mai mică.

Drept urmare, înainte de a începe transferul de apă din bazinul destinatar,  verificăm parametrii de bază ai apei de la sursă (apa în care au venit creveții).

Astfel verificăm dacă apa de la sursă diferă mult față de cea din bazin. Ne interesează presiunea osmotică să fie cât mai apropiată, măsurând valoarea TDS-ului.

Nu e o problemă dacă TDS-ul este mai mare în bazin decât al apei de la sursă. Inversul este mai periculos pentru creveți. O variație  de +/- 50ppm este tolerabilă.

Măsurăm gH-ul și kH-ul. Dacă diferă cu mai mult de 1 grad, oricare din ele, va fi nevoie să folosești bazinul de carantină pentru a realiza o acomodare pe termen lung. În cazul ăsta creveții cu tot cu apa de la sursă vor fi vărsați în bazinul de carantină dar înainte de a face asta  bazinul trebuie pregătit.

Pentru a pregăti bazinul de carantină fă schimburi de apă astfel încât să aduci parametrii din bazin cât mai apropiați de cei ai apei de la sursă. Apoi aclimatizezi creveții cum am explicat mai sus. Asta pentru a face tranziția cât mai lentă. Odată finalizată aclimatizarea poți vărsa toată găletușa în bazinul de carantină.

Apoi, procesul de acomodare se va derula pe parcursul mai multor zile, având grijă să schimbăm o cantitate mică de apă (0,5L – 1L) zilnic dar cu duritatea specifică condițiilor din bazinul în care vom găzdui în final creveții proaspăt cumpărați.

Schimbul ar trebuie să fie făcut folosind apă din bazinul final, cel în care vei găzdui creveții după următoarea schemă:

Din bazinul carantină aruncăm 1L de apă, din cel destinație scoatem 1L și mutăm în bazinul de carantină, în cel destinație punem apă proaspătă.

Acest proces pare destul de complicat, dar pentru specii de creveți ce costă până la 1.000 de euro perechea este o procedură ce scade riscurile.

Acest procedeu poate fi aplicat oricărui fel de vietăți acvatice de apă dulce, este o practică ce stresează cât mai puțin vietățile și le permite o acomodare treptată condițiilor din bazinul nostru.