Filtrarea

În acest articol voi discuta despre particularitățile filtrării unui bazin cu creveți.
Desigur, sunt foarte multe articole și discuții despre filtrare în general unele din ele atingând și detalii aproape de domeniul științific.

Eu n-am de gând să fiu prea detaliat în legătură cu procesul de filtrare propriu zis sau să reproduc multe din informațiile deja existente ci vreau să discut strict despre ce se folosește la un bazin cu creveți și de ce.

O discuție amplă despre filtrare neavând o utilitate în condițiile în care se găsesc materiale suficient de bine explicate și pe alte site-uri.

Din start vreau să subliniez că acvariile set sunt cele mai nepotrivite creveților. Ele au ca scop un acvariu generic cu pești și câteva plante. Echipamentul de filtrare de cele mai multe ori este insuficient pentru creveți.

Un alt aspect important este acoperirea gurilor de admisie cu burete. Puii și chiar adulții pot fi trași cu ușurință în filtru și dacă ajung la părțile în mișcare au șanse mici să scape întregi.

Acest burete poate fi mai gros în carne sau mai subțire în funcție de cât de mult se vrea temperarea debitului filtrului ales, atenție să nu fie un burete poros! Puii pot rămâne blocați în spațiile materialului iar la curățarea buretelui să-i pierzi!

Nu recomand perlonul, ciorapul și alte materiale similare ce au spațiile libere foarte mici deoarece se înfundă rapid și pot bloca complet curgerea apei sau reducerea debitului atât de mult încât bacteriile din filtru pot muri.

Nu recomand nici sitele metalice, acestea, deși au ochiuri suficient de mici cât să împiedice puii să fie trași în filtru pot totuși să-i rănească. În zona găurilor curentul de apă putând fi suficient de mare cât să nu-i omoare direct dar să-i lovească.

Drept urmare, am să enumăr mai jos câteva caracteristici ce le consider eu importante:

  1. Volumul filtrului
  2. Materialul biofiltrant
  3. Ușurința la întreținere
  4. Redundanța

Cum pe piață există atât de multe variante de filtrare, fiecare din ele promițând că este cea mai bună o să încerc să descriu în articolul ăsta cum trebuie să arate filtrarea unui bazin cu creveți.

Volumul filtrului

La acest aspect trebuie să urmărim un filtru ce oferă o capacitate mare pentru materialele de filtrare. Bazinele de creveți necesitând o suprafiltrare față de ce se folosește în mod uzual în cele cu plante/pești.

Din păcate, mai toți producătorii folosesc o formulă proprie de a calcula volumul filtrului și puterea pompei astfel încât nu găsim un filtru de capacitate mare dar cu o pompă modestă ca și debit.

Volumul filtrului crescând proporțional cu puterea pompei ești limitat în a folosi un filtru de capacitate mare pe un bazin mic. Curentul de apă la ieșirea din filtru fiind mare este dăunător.

Voi explica mai jos cum putem tempera un filtru prea puternic ca și debit pentru a beneficia de volumul lui.

De evitat sunt toate filtrele interne în afară de cele cu burete bolborositor. Acestea oferă cel mai mic volum și au adesea o pompă prea puternică făcându-le improprii atât din cauza curentului prea puternic cât și recirculării prea rapide a apei prin materialul filtrant bacteriile neavând suficient timp să-și facă treaba iar filtrarea este ineficientă.

Materialul biofiltrant

Sau suportul pe care cresc bacteriile benefice (nitrificatoare) este compus din aproape orice element din componența filtrului ce nu servește modificării parametrilor apei (acelea sunt materialele pentru filtrarea chimică).

Pentru creveți este bine să folosim materiale cu suprafața de colonizare cea mai mare, materiale poroase sau cu geometrie complexă ce oferă bacteriilor o suprafață mare de colonizare.

Un top al acestor materiale de la cele mai eficiente până la cele mai slabe fiind următorul:

  1. Eheim SubstratPro/Seachem Matrix7316-substrat-promatrix1L
  2. Spărtura de rocă vulcanică/piatră poncelavastein
  3. Easylife Symbiont (Sticlă sinterizată)symbiont_1000_4-5_m
  4. Sera Siporaxsera-siporax-Professional-500mlsera-siporax
  5. Burete416tKycKSuL._SY300_
  6. Bioballsepbioballs-bb15_1
  7. Inele/sfere ceramiceFilter-Bio-Ring-FISH-101-

De reținut este că suprafața mare de colonizare nu înseamnă neapărat o formă geometrică alambicată dar din plastic sau alt material neporos. Să nu uităm că bacteriile sunt microscopice ca dimensiuni. Aceeași cantitate de bacterii de pe o foaie A4 încăpând lejer într-o boabă de Eheim substratpro de doar 10mm în diametru.

Porozitatea mediului filtrant crescând eficiența lui în ciuda volumului ocupat scăzut.

În teorie, cu un debit potrivit, 1L de material filtrant poros poate asigura o filtrare adecvată ce necesită de până la 10 ori același volum de material neporos (ex.: 10L de inele ceramice).

Ușurința la întreținere

De ce este important să fie ușor de întreținut un filtru? Sunt leneș, când vine vorba de orice altceva de făcut la acvariu în afară de a urmări ce se întâmplă în el îmi vine lehamite.

De aceea cu cât mai ușor îți vine să cureți filtrul cu atât mai sănătos va fi și mediul din acvariu. Dacă durează prea mult timp sau este prea complicat asta se poate transforma ușor în amânări ale întreținerii ce pot avea efecte dezastruoase.

La capitolul ăsta, filtrele canistră sunt cele mai păcătoase. Necesită curățarea furtunelor, scoaterea canistrei, spălarea sertarelor (neapărat în apă declorinată), amorsarea, scoaterea aerului de pe traseu.

Filtrele cele mai accesibile sunt și cele mai ușor de întreținut, filtrul bolborositor sau filtrul HOB sunt printre cele mai ușor de întreținut.

Trebuie clătit un burete iar operația de întrețienere s-a terminat.

De ce este important aspectul întreținerii? Odată cu acumularea de resturi debitul filtrului poate să scadă suficient de mult încât să nu-și mai faca treaba. Iar asta poate suporta o amânare dar și încărcătura biologică a bazinului (câte vietăți ai) poate accelera acest proces.

Întreținerea poate fi o corvoadă destul de mare când ne gândim nu neapărat la un bazin de 100L ci la 4 de 25L, fiecare cu variația lui de creveți.

De ce mă iau de întreținere când de obicei se umblă la filtru o dată la câteva luni?  Simplu, la toate filtrele este necesar un burete pe gura de admisie. La filtrul canistră când trebuie să cureți buretele de pe admisie poți fi nevoit să-l amorsezi. Lucru ce agită resturi și cocoloașe de bacterii din el ce în final ajung să înfunde instalația sau să se împrăștie în bazin.

Deși nu pare atât de evident, filtrele canistră au un mare dezavantaj, acumulează resturi. Resturile astea trec și de buretele pus pe admisie iar în timp ajung să se acumuleze în canistră. Lucru care nu se petrece cu alte filtre pentru că e mult mai ușor să le cureți și astfel vor fi mai bine întreținute.

Redundanța

Două filtre sunt mai bune decât unul. Asta nu neapărat pentru eventualitatea în care s-ar strica unul din ele. Dacă se strică este simplu să-l înlocui cu unul nou și să-i dau bătaie în continuare cu materialele filtrante din cel vechi.

Dar, două filtre îți permit să cureți fără grijă pe rând fiecare din ele, mai ales când este vorba de filtru bolborositor fără frica unei deciclări.

În cazul în care vreau să pornesc un bazin nou mai repede pot lua un filtru deja stabil din cel existent.

Dacă trebuie să fac un tratament într-un bazin scot un filtru să fiu sigur și-l mut în alt bazin.

Revin la filtrul bolborositor, cât mai multe cu atât mai mult spațiu de hrănire pentru creveți aceștia făcând un loc de adunare pe orice burete din acvariu unde se acumulează resturi vegetale și hrana lor preferată, bacteriile și microorganismele ce colonizează buretele.

Tipuri de filtre folosite în bazinele cu creveți și raționamente

Filtrul tipic de acvariu este suficient în majoritatea cazurilor, ce încerc eu să trasmit este o conduită generală ce nu lasă loc de greșeli accidentale.

Drept urmare, filtrul ales trebuie să aibă un burete pe gura de admisie, astfel încât puii sau creveții să nu fie trași de curent în filtru sau răniți.

Acest burete poate fi spălat în apă de la robinet el având un rol mai mult de filtrare mecanică deși va fi și el colonizat de bacterii.
Ajută și la temperarea unui filtru puternic limitând debitul pe admisie.

Atenție, materialul filtrant în afara buretelui de pe admisie nu va fi niciodată spălat în altă apă decât cea din bazin sau apă declorinată!

Materialul filtrant este bine să fie cât mai eficient, înlocuirea cu ceva mai eficient cum e SubstratPro, Matrix sau Siporax față de cel livrat cu filtrul este necesară  în majoritatea cazurilor unde producătorul nu livrează filtrul cu un astfel de material. Spre exemplu, Eheim, obișnuiește să livreze SubstratPro cu filtrele lor canistră.

Pentru un bazin de creveți eu recomand 4 tipuri de filtre din care două sunt ușor de fabricat artizanal:

  • Filtrul bolborositor
  • Filtrul cascadă (HOB)
  • Filtrul Hamburg
  • Filtrul de substrat (UGF)

Filtrul bolborositor este o alegere bună mai ales datorită simplității sale, singurele părți active fiind în pompa de aer ce-l acționează. Poate fi curățat ușor, buretele oferă hrană creveților, oxigenează apa și circulă lent apa prin bazin.

p_960260_14034Z

O pompă de aer suficient de puternică poate acționa o baterie de astfel de filtre ce pot fi adăugate pe parcurs.

Ca dezavantaje aș spune că nu este tocmai silențios. Pompa de aer și bolborosirea cauzată de bulele de aer poate face suficientă gălăgie cât să deranjeze somnul, nu-ți dai seama ușor când s-a înfundat buretele deoarece debitul filtrului este greu de observat, nu are forța necesară pentru a aduna toate resturile din bazin datorită curentului de apă slab.

Neajunsurile lui pot fi în schimb remediate folosind o pompă de apă:

spongefilterkit2setup

Desigur, ca și costuri se va apropia de următorul tip de filtru ce se prezintă a fi o opțiune mai bună: filtrul cascadă.

Acest filtru are și el multiple avantaje. Agită suprafața apei asigurând o oxigenare optimă. Spre deosebire de filtrul bolborositor, se pot folosi diferite materiale filtrante. Carbon activ pentru tratamente, turbă pentru scăderea pH-ului și orice altceva ce poate să fie pus în coșul lui.

Aceste filtre având o ușurință în întreținere echivalentă cu cele bolborositoare dar avantajul opțiunilor multiple de filtrare.

Aquael FZN-1

Un aspect de avut în vedere este alegerea tipului de filtru cascadă. Eu am ales marca Aquael modelul FZN-1(în poză)pentru bazine de 25L. Raționamentul este că pompa se află sub coșul cu material filtrant și distribuie curentul de apă mai bine.

Față de alte filtre ce au curentul din lateralul coșului, acest fapt cauzând o distribuție dezechilibrată a curentului de apă prin coș, materialul de filtrare nefiind expus în totalitate, în special în partea de jos a coșului.

Acest model permite și coșuri mai încăpătoare ce vor lucra eficient. A se observa din poză buretele de pe admisia filtrului.

Aceste filtre vin standard echipate cu burete dar eu am înlocuit acest material cu bile Eheim SubstratPro pentru o filtrare bio mult mai eficientă și temperarea debitului ce producătorul l-a proiectat pentru bazine de până la 100L.

De reținut, materialul filtrant temperează și el debitul, producătorii de filtre afișând recomandarea de volum al bazinului sau debitul în L/h pentru materialele furnizate de ei sau mai rău pentru filtrul fără echiparea cu materiale filtrante.

O bună regulă este să aproximăm că filtrul va performa la jumate din debitul/volumul exprimat de producător când îl echipăm cu burete pe admisie și material filtrant dens (Eheim SubstratPro/Seachem Matrix).

Filtrul prin metoda Hamburg este un echipament simplu, atât de simplu că nu s-a obosit niciun producător să-l fabrice comercial deși el este destul de folosit în acvaristică.

Este un filtru ce poate fi acționat de o pompă de aer sau pompă de filtru, la fel ca cel bolborositor. Spre deosebire de filtrul bolborositor, are un avantaj similar cu al celui cascadă, poate fi îmbunătățit cu alte materiale filtrante.

Filtru Hamburg

El funcționează prin crearea unei diferențe de presiune între apa din restul bazinului și cea din spatele buretelui.

Se confecționează dintr-un burete ce trebuie să respecte porozitatea suficientă pentru a împiedica puii să rămână blocați în el.

Poate fi confecționat pe colțul bazinului, ca în poză sau pe toată lățimea lui.

În spatele buretelui se poate pune orice fel de material filtrant, desigur, nu va fi circulat eficient tot materialul dar permite, spre deosebire de filtrul bolborositor, folosirea și a altor materiale.

Acest filtru are însă un dezavantaj, el ocupă spațiu în bazin. Pe verticală, de regulă, ocupă tot spațiul. Dar cel mai mare dezavantaj al lui fiind întreținerea, acest burete despărțitor fiind întreținut doar când reamenajăm bazinul cu totul.

Filtrul de substrat, după cum indică și numele, este compus dintr-un grilaj ce se află sub materialul folosit ca substrat. Acest filtru folosește substratul pentru a filtra apa. Avantajul lui fiind că nu poate răni creveții în niciun fel și substratul este folosit în totalitatea lui ca mediu pentru bacteriile benefice.

Filtru substrat

El poate fi folosit complementar pentru a evita riscul de formare a gazelor letale în substrat, riscul scăzând considerabil datorită aerării prin recircularea apei prin substrat.

Se poate folosi pompa de aer, pompa de apă sau filtrul canistră pentru operarea lui.

Din păcate nu există o soluție universală la dilema filtrării unui bazin cu creveți. În funcție de nevoile speciei putem ajunge să avem nevoie de filtre multiple.

Pentru un bazin cu specii tolerante, un filtru bolborositor poate fi suficient, pentru specii mai pretențioase putem avea nevoie de filtru de substrat și unul sau mai multe filtre adiționale.

Asta depinde și de numărul de bazine și volumul lor. Un bazin de mici dimensiuni având nevoie de o filtrare mai eficientă. Această filtrare este necesară când volumul este mic iar specia de creveți este de calitate deosebită.

Spre exemplu, eu folosesc două filtre HOB cu Eheim SubstratPro pentru bazinele cu un volum de 25L și variații ca Black King Kong, Panda, Wine Red, Smilie.

De ce este nevoie de o filtrare eficientă într-un bazin în care vietățile nu produc multe dejecții și hrănirea nu produce multe toxine?
Răspunsul e dat de faptul că mediul în care variațiile de creveți cele mai sensibile și valoroase în același timp nu este propice dezvoltării bacteriilor benefice.

Acestea nu au parametrii apei necesari dezvoltării lor din cauză că apa puternic acidă(pentru un acvariu semnificând un pH apropiat de 6) și săracă în amoniac, materialul principal din ciclul azotului, este necesară menținerii în bune condiții acestor vietăți.

Majoritatea speciilor valoroase sunt selecționate genetic după caracteristici estetice iar asta necesită cosangvinizarea indivizilor. Proces prin care organismul lor devine mai sensibil la infecții cu bacterii patogene sau apă de calitate slabă (TDS mare).

Este un fel de a împăca și capra și varza, mărind eficiența filtrului avem un număr scăzut de bacterii benefice dar într-o cantitate mai mare. Lucru ce menține calitatea apei la nivelul necesar speciilor deosebite.

De ce trebuie să urmez acești pași în bazinul meu cu Red Cherry(specie foarte tolerantă)?
Eu încerc să trasmit niște obiceiuri ce ajută în ținerea oricărei specii de creveți, astfel se evită situații în care aplici metode ce funcționează la o specie mai tolerantă dar se pot dovedi letale față de specii mai delicate.

Spre exemplu, începi cu RCS și decizi să schimbi creveții și să introduci o specie mai delicată în același bazin. Dintr-un schimb de apă ai creat condițiile necesare dar filtrarea insuficientă îți poate cauza pierderea tuturor vietăților în prima săptămână de la introducere.

Urmând câteva din principiile explicate în acest articol vei putea ține aproape orice specie de creveți din punct de vedere al filtrării.

Crevețărie fericită!