Fie că vrei o corabie în mijlocul acvariului sau o junglă amazoniană cu plante, va trebui într-un fel să deslușești care este butonul de volum și care schimbă canalul când vine vorba de apa din acvariu.

În acest sens, m-am gândit să scriu o serie de articole ce au ca scop descrierea celor mai importanți parametrii chimici ai apei și să ofere câteva ghidaje despre chimia apei scrise pe înțelesul oricui.

Cu toții ne lovim invariabil de ei, de cele mai multe ori când ceva nu merge bine în bazin. Atunci începem să căutăm informații și să punem întrebări. Oare am pH prea mare? Apa de la robinet este bună? Cum scad duritatea?

Multe din întrebări sunt răspunse prin măsurarea parametrilor cu testele de care am amintit în articolul despre necesarul începătorilor. Acele teste ne ajută să aflăm informații despre compoziția chimică a apei. Această serie de articole urmează să explice și ce înseamnă valorile exprimate și cum putem să le ajustăm. Dacă este nevoie.

Noțiuni și elemente de bază ce țin de chimia apei

În lichide, cum este apa, atomii interacționează mai ușor decât în alte medii. Asta face ca atomii în interacțiunea lor să se întâlnească mai des. Aceste interacțiuni pot fi accelerate de temperatura mediului ambiant, atomii vibrând mai puternic la temperaturi ridicate șansele ca ei să se ciocnesca unul de altul cresc.

În urma acestor interacțiuni rezultă atomi liberi care sunt în dezechilibru din punct de vedere al sarcinii electrice. Acești atomi se numesc ioni. Pentru a semnaliza acest dezechilibru de sarcină electrică, ionii au adăugat un + sau – lângă notația elementului chimic.

Asta ca să ne putem da seama dacă este un atom cu exces de sarcină pozitivă (cation) sau atom cu exces de sarcină negativă (anion). În funcție de sarcină putem astfel intui care poate fi un curs al unei reacții.

Acești ioni căutând alți ioni de sarcini opuse față de care au o atracție magnetică. Țelul lor fiind să se echilibreze din punct de vedere al sarcinilor electrice.

Mai mulți astfel de atomi formează o moleculă când sunt în echilibru. Asta nu înseamnă neapărat că molecula este rezolvarea problemei instabilității. Există și molecule instabile electric ce au tendința să respingă un atom sau să atragă unul în funcție de starea lor de echilibru.

Unii atomi sunt natural stabili din punct de vedere electric, ca cel de Oxigen, și vor fi într-o stare de dezechilibru foarte rar. Alții, ca cel de Hidrogen, sunt natural într-o stare de dezechilibru ei căutând tot timpul alți atomi cu care formează ușor molecule.

Moleculele pot să fie simple, ca cea de apă ce este formată din doi atomi de Hidrogen și unul de Oxigen sau cea de dioxid de carbon ce este formată dintr-un atom de Carbon și doi de Oxigen. Alte molecule pot fi mai complexe de atât și nu fac obiectul unui articol ca acesta.

De ce am intrat în astfel de detalii ce par să nu fie legate de acvaristică? În mare parte pentru că apa este mediul principal în care acest hobby se desfășoară.

Cunoașterea acestor parametrii și cum influențează ei micro ecosistemul din bazin ne ajută să practicăm acest hobby din plăcere și fără frustrări.

Un alt motiv pentru care este bine să cunoști chimia de bază a apei este pentru că nu ai niciun indicator vizual precis care să-ți arate când ceva nu merge bine în afară de plante/vietăți care mor dacă nu faci teste și nu știi ce indică ele și ce înseamnă valoarea indicată.